Analize medicale anuale pentru bărbați după 40 de ani: ce merită verificat – santino.ro

Analize medicale anuale pentru bărbați după 40 de ani: ce merită verificat

Notă: Acest articol poate conține linkuri afiliate. Dacă cumperi prin ele, santino.ro poate primi un mic comision, fără cost suplimentar pentru tine.

După 40 de ani, câteva analize medicale anuale bine alese nu mai sunt o formalitate. Multe dintre problemele care contează cu adevărat la vârsta asta, cum ar fi tensiunea mare, colesterolul, diabetul sau bolile de rinichi, pot evolua ani la rând fără să le simți.

România are motive în plus să ia lucrurile în serios. Țara noastră este încadrată în regiunea de risc cardiovascular „foarte înalt” a scorului european SCORE2 (SCORE2 Working Group, 2021; Brie și colab., 2026). Iar în studiul național SEPHAR IV, 46% dintre adulți aveau hipertensiune arterială (Vîjîiac și colab., 2023).

O evaluare bine făcută nu înseamnă zeci de analize „la grămadă”, ci câteva verificări bine alese, interpretate cu medicul. Mai jos afli care sunt, cât de des le faci și ce poți obține prin medicul de familie.

Răspunsul pe scurt: După 40 de ani, un bărbat ar trebui să-și verifice tensiunea cel puțin anual (ESC, 2024). Dacă are cel puțin un factor de risc, medicul îi poate calcula riscul cardiovascular pe 10 ani cu SCORE2, pe baza tensiunii, a colesterolului și a fumatului (ESC, 2021). Restul analizelor se aleg individual, la consultația de prevenție de la medicul de familie.

De ce contează analizele medicale anuale după 40 de ani

Scopul controlului anual este să afli din timp un risc pe care îl poți reduce: prin mișcare, alimentație, renunțarea la fumat sau, la nevoie, prin tratament.

Ghidul european de prevenție cardiovasculară din 2021 recomandă calcularea riscului pentru adulții aparent sănătoși cu cel puțin un factor de risc, dar nu de rutină la bărbații sub 40 de ani fără factori de risc (Silber, 2022, despre ghidul ESC 2021). Deci 40 de ani este un prag rezonabil pentru o evaluare mai atentă.

Ce analize medicale anuale să faci: lista orientativă

1. Tensiunea arterială: cel puțin o dată pe an

Ghidul ESC 2024 recomandă măsurarea tensiunii cel puțin o dată la trei ani sub 40 de ani și cel puțin o dată pe an de la 40 de ani în sus (Rev Esp Cardiol, 2025; PCR, 2024). Hipertensiunea începe de la 140/90 mmHg la cabinet sau 135/85 mmHg acasă (Rev Esp Cardiol, 2025).

Dacă vrei să înțelegi valorile și să le măsori corect, citește ghidul nostru despre tensiunea normală și cum o ții sub control.

2. Colesterolul și riscul cardiovascular SCORE2

Colesterolul singur spune doar o parte din poveste. Ghidul ESC 2021 folosește scorul SCORE2, care estimează șansa de a face un infarct, un accident vascular cerebral sau un deces cardiovascular în următorii 10 ani (Silber, 2022).

SCORE2 se aplică între 40 și 69 de ani și ia în calcul vârsta, sexul, fumatul, tensiunea sistolică și colesterolul (total, HDL). De la 70 de ani se folosește varianta SCORE2-OP, care include și diabetul (Silber, 2022). Scorul este calibrat pe patru regiuni, după mortalitatea cardiovasculară, iar România face parte din regiunea de risc foarte înalt, alături de Bulgaria sau Republica Moldova (SCORE2 Working Group, 2021).

Cum se interpretează rezultatul (Silber, 2022, după ghidul ESC 2021):

Vârstă Risc scăzut–moderat Risc înalt Risc foarte înalt
40–49 de ani sub 2,5% 2,5% – sub 7,5% 7,5% sau mai mult
50–69 de ani sub 5% 5% – sub 10% 10% sau mai mult
70 de ani și peste sub 7,5% 7,5% – sub 15% 15% sau mai mult

Atenție: SCORE2 este pentru persoanele „aparent sănătoase”. Dacă ai deja diabet, boală cronică de rinichi sau hipercolesterolemie familială, riscul se evaluează altfel, direct de către medic (Silber, 2022).

3. Glicemia și hemoglobina glicată (HbA1c)

Glicemia face parte din evaluarea riscului cardiovascular, iar diabetul schimbă complet felul în care medicul îți calculează riscul (Silber, 2022). În eșantionul studiului SEPHAR IV analizat pentru bolile de rinichi, 13,7% dintre adulții din România aveau diabet (Pop și colab., 2022).

Cele mai folosite analize sunt glicemia à jeun (pe nemâncate) și hemoglobina glicată (HbA1c). Pragurile Asociației Americane de Diabet (ADA) sunt:

Analiză Normal Prediabet Diabet
Glicemie à jeun sub 100 mg/dl 100–125 mg/dl 126 mg/dl sau mai mult
HbA1c sub 5,7% 5,7–6,4% 6,5% sau mai mult
Test de toleranță la glucoză (la 2 ore) sub 140 mg/dl 140–199 mg/dl 200 mg/dl sau mai mult

Sursa: Asociația Americană de Diabet (ADA).

Interpretarea o face medicul. Ca frecvență, grupul american pentru servicii preventive (USPSTF) recomandă screeningul la adulții de 35–70 de ani cu suprapondere sau obezitate, cu repetare la circa 3 ani dacă rezultatele sunt normale (AAFP, 2022). Cine are prediabet ar trebui verificat la fiecare unu–doi ani (ADA).

4. Rinichii: creatinina și filtrarea glomerulară

Rinichii suferă în tăcere, mai ales când există hipertensiune sau diabet. Analiza SEPHAR IV pe 883 de adulți din România a găsit o filtrare glomerulară redusă (sub 60 ml/min/1,73 m²) la 19 participanți. Diabetul, acidul uric crescut și plăcile la nivelul arterelor carotide au fost asociate cu funcția renală scăzută (Pop și colab., 2022).

Boala cronică de rinichi contează și pentru inimă: cine o are nu mai intră în categoria „aparent sănătos” la calculul riscului cardiovascular (Silber, 2022).

5. Circumferința taliei: un test gratuit, cu un centimetru

Nu ai nevoie de laborator pentru asta. Ghidul ESC 2024 recomandă la bărbați o talie sub 94 cm și un indice de masă corporală între 20 și 25 kg/m² (PCR, 2024). O bandă de croitorie și un minut sunt suficiente; notează valoarea și compar-o de la un an la altul.

Dacă ai trecut de prag, vezi ghidul despre cum slăbești sănătos și programul de antrenament de forță după 40 de ani.

6. Ficatul: nu doar „transaminazele”

Ficatul gras asociat tulburărilor metabolice (MASLD) înseamnă grăsime în ficat plus cel puțin un factor de risc cardiometabolic, fără altă cauză evidentă. Ghidul european din 2024 recomandă căutarea ficatului gras cu fibroză (cicatrizare) la cei cu diabet de tip 2, la cei cu obezitate abdominală și încă un factor de risc metabolic și la cei cu analize hepatice modificate (EASL-EASD-EASO, 2024).

Evaluarea se face în pași (EASL-EASD-EASO, 2024):

  1. Scorul FIB-4, calculat din analize de sânge. Sub 1,3 (2,0 după 65 de ani), riscul de fibroză avansată este mic, iar evaluarea se repetă la 1–3 ani.
  2. Între 1,3 și 2,67: elastografie (o ecografie care măsoară rigiditatea ficatului) sau un an de schimbări în stilul de viață, cu reevaluare.
  3. Peste 2,67: trimitere la medicul hepatolog.

Dacă ai talie mare, diabet sau transaminaze crescute, întreabă medicul de FIB-4.

7. Screeningul pentru cancerul colorectal: testul FIT de la 50 de ani

Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 9 decembrie 2022 privind screeningul cancerului stabilește grupa de vârstă 50–74 de ani pentru screeningul colorectal. Testul preferat este testul imunochimic cantitativ pentru sânge ocult în scaun (FIT), iar colonoscopia este pasul următor, dacă testul iese pozitiv (Consiliul UE, 2022).

Screeningul se adresează persoanelor fără simptome. Dacă ai rude apropiate cu cancer colorectal sau ai simptome digestive care te îngrijorează, nu aștepta screeningul: discută cu medicul, pentru că situația ta nu mai este de „screening”. Întreabă-l pe medicul de familie cum poți face testul FIT.

8. PSA: o decizie pe care o iei împreună cu medicul

PSA (antigenul specific prostatic) este un test de sânge pentru depistarea precoce a cancerului de prostată, dar nu o analiză „de bifat” automat.

Recomandarea Consiliului UE din 2022 atrage atenția asupra supradiagnosticului, adică depistarea unor cancere care nu ar fi dat niciodată simptome, și asupra tratamentelor inutile care pot urma. Ea cere ca beneficiile și riscurile să fie explicate clar, ca fiecare să poată decide informat. Pentru prostată, UE recomandă deocamdată o abordare în etape, cu proiecte-pilot bazate pe PSA și RMN ca test următor (Consiliul UE, 2022).

Ghidul Asociației Europene de Urologie (EAU) din 2026 recomandă o strategie individualizată pentru bărbații bine informați: testare PSA timpurie de la 50 de ani, de la 45 de ani cu istoric familial de cancer de prostată sau origine africană și de la 40 de ani pentru purtătorii mutației BRCA2. Cei cu speranță de viață sub 15 ani au șanse mici să beneficieze (EAU, 2026). Discută avantajele și dezavantajele cu medicul de familie sau cu urologul, apoi decideți împreună.

Tabel orientativ pe vârste

Ce verifici 18–39 de ani 40–49 de ani 50–74 de ani Sursa
Tensiunea arterială cel puțin o dată la 3 ani cel puțin anual cel puțin anual ESC, 2024
Riscul cardiovascular nu de rutină, fără factori de risc SCORE2, dacă ai cel puțin un factor de risc SCORE2 (de la 70 de ani: SCORE2-OP) ESC, 2021
Talia și greutatea la fiecare control la fiecare control (țintă: sub 94 cm) la fiecare control ESC, 2024
Glicemie / HbA1c de la 35 de ani, cu suprapondere la ~3 ani dacă e normală; la 1–2 ani cu prediabet la fel USPSTF/AAFP, 2022; ADA
Ficat (FIB-4) dacă ai diabet, talie mare sau analize hepatice modificate la fel la fel EASL-EASD-EASO, 2024
Colorectal (test FIT) – – da Consiliul UE, 2022
PSA – decizie informată, dacă ai risc crescut decizie informată EAU, 2026
Consultația de prevenție la medicul de familie – da da CNAS

Tabelul este orientativ. Medicul poate recomanda alte intervale în funcție de istoricul tău familial, de afecțiunile existente și de rezultatele anterioare.

Analize gratuite peste 40 de ani: ce oferă medicul de familie

Documentele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate legate de contractul-cadru prevăd consultații preventive la medicul de familie și menționează analize de laborator decontate, recomandate în cadrul lor persoanelor asimptomatice de peste 40 de ani (CNAS, 2022).

Lista analizelor, frecvența și condițiile se stabilesc prin norme care se pot schimba de la un an la altul, așa că nu le reproducem aici. Întreabă medicul de familie sau casa de asigurări din județul tău ce se aplică acum.

Pașii practici:

  1. Programează-te la medicul de familie și spune explicit că vrei o consultație de prevenție.
  2. Medicul îți evaluează stilul de viață și riscurile și decide ce analize sunt potrivite pentru tine.
  3. Dacă e cazul, primești bilet de trimitere pentru un laborator aflat în contract cu casa de asigurări.

Cum te pregătești pentru analize

  • Întreabă dinainte dacă trebuie să vii nemâncat și de câte ore.
  • Notează-ți tratamentele și suplimentele pe care le iei.
  • Notează bolile de inimă, diabetul sau cancerele din familie, cu vârsta la care au apărut.
  • Adu analizele de anul trecut, ca medicul să vadă evoluția.
  • Măsoară-ți tensiunea acasă câteva zile înainte și du media la consultație.

Pe scurt / Checklist

  1. După 40 de ani, verifică-ți tensiunea cel puțin o dată pe an.
  2. Cere medicului să-ți calculeze riscul cardiovascular SCORE2 dacă ai cel puțin un factor de risc.
  3. Nu privi colesterolul izolat: contează împreună cu tensiunea, fumatul și vârsta.
  4. Verifică glicemia sau HbA1c: prediabetul începe de la 100 mg/dl à jeun sau 5,7%.
  5. Măsoară-ți talia: ținta este sub 94 cm.
  6. Dacă ai diabet sau talie mare, întreabă de scorul FIB-4 pentru ficat.
  7. De la 50 de ani, întreabă de testul FIT pentru cancerul colorectal; despre PSA decide informat, cu medicul.
  8. Programează o consultație de prevenție la medicul de familie și adu istoricul familial.

Întrebări frecvente

Ce analize trebuie să facă un bărbat la 40 de ani?

Minimul este tensiunea arterială, măsurată cel puțin anual după 40 de ani, plus o evaluare a riscului cardiovascular dacă ai cel puțin un factor de risc, cum ar fi fumatul, tensiunea mare sau colesterolul crescut. Medicul de familie îți recomandă analizele de sânge potrivite profilului tău la consultația de prevenție.

Analizele de la medicul de familie sunt gratuite după 40 de ani?

Documentele CNAS privind contractul-cadru prevăd consultații preventive și analize de laborator decontate, recomandate de medicul de familie adulților asimptomatici de peste 40 de ani. Condițiile și lista analizelor se pot schimba, așa că întreabă medicul de familie ce se aplică în anul curent.

Ce valoare a glicemiei înseamnă prediabet?

După pragurile Asociației Americane de Diabet, o glicemie à jeun între 100 și 125 mg/dl sau o hemoglobină glicată (HbA1c) între 5,7% și 6,4% indică prediabet. De la 126 mg/dl, respectiv 6,5%, valorile intră în zona de diabet. Diagnosticul îl pune însă medicul, care interpretează rezultatele în context.

Ce este scorul SCORE2?

SCORE2 este un calculator european care estimează riscul de infarct, accident vascular cerebral sau deces cardiovascular în următorii 10 ani, pentru persoanele de 40–69 de ani. Folosește vârsta, sexul, fumatul, tensiunea sistolică și colesterolul. Scorul este calibrat pe regiuni, iar România face parte din regiunea de risc foarte înalt, deci același profil dă aici un risc calculat mai mare.

Trebuie să fac PSA după 40 de ani?

Nu automat. Ghidul european de urologie recomandă testarea PSA timpurie bărbaților bine informați de la 50 de ani, de la 45 de ani dacă au istoric familial și de la 40 de ani dacă poartă mutația BRCA2. Pentru că PSA poate duce la supradiagnostic, decizia se ia împreună cu medicul, după o discuție despre beneficii și riscuri.

Citește și

Surse

  1. Silber S (2022). Rapid, online self-assessment of individual risk for cardiovascular events in „apparently healthy” persons according to the new ESC Guidelines. ESC e-Journal of Cardiology Practice, vol. 22 (despre ghidul ESC 2021 privind prevenția bolilor cardiovasculare, Visseren și colab., Eur Heart J 2021). https://www.escardio.org/communities/councils/cardiology-practice/scientific-documents-and-publications/ejournal/volume-22/rapid-online-self-assessment-of-individual-risk-for-cardiovascular-events-in-a/
  2. SCORE2 Working Group and ESC Cardiovascular Risk Collaboration (2021). SCORE2 risk prediction algorithms: new models to estimate 10-year risk of cardiovascular disease in Europe. European Heart Journal 42:2439–2454. DOI: 10.1093/eurheartj/ehab309. https://push-zb.helmholtz-munich.de/deliver.php?id=31109
  3. Brie DM, Mornoș C, Popescu R, Brie AD (2026). Beyond SCORE2: Rethinking cardiovascular risk assessment in a very-high-risk European setting: a narrative review and proposal of the ROMA-CV algorithm for Romania. Journal of Clinical Medicine 15:5490. https://mdpi-res.com/d_attachment/jcm/jcm-15-05490/article_deploy/jcm-15-05490.pdf
  4. PCR Online (2024). A review of the 2024 ESC Guidelines on elevated blood pressure and hypertension. https://pcronline.com/Cases-resources-images/Tools-and-Practice/The-Essentials/Hypertension/A-review-of-the-2024-ESC-Guidelines-on-elevated-blood-pressure-and-hypertension
  5. Revista Española de Cardiología (2025). Comments on the 2024 ESC Guidelines for the management of elevated blood pressure and hypertension. https://www.revespcardiol.org/en-comments-on-2024-esc-guidelines-articulo-S1885585725000477
  6. American Diabetes Association. Diagnóstico: glucemia y A1C (praguri pentru prediabet și diabet). https://diabetes.org/es/sobre-la-diabetes/diagn%C3%B3stico
  7. American Academy of Family Physicians (2022). Screening for Prediabetes and Type 2 Diabetes (recomandarea USPSTF). American Family Physician 105(1). https://www.aafp.org/afp/2022/0100/od1
  8. EASL, EASD, EASO (2024). EASL–EASD–EASO Clinical Practice Guidelines on the management of metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease (MASLD). Journal of Hepatology 81:492–542. DOI: 10.1016/j.jhep.2024.04.031. https://iris.unito.it/retrieve/7303dc0b-4eff-47a7-83a6-24fd7fda8541/CPG%20MASLD%202024%20-%20JHep.pdf
  9. Consiliul Uniunii Europene (2022). Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2022 privind consolidarea prevenției prin depistare timpurie: o nouă abordare a UE privind screeningul cancerului, care înlocuiește Recomandarea 2003/878/CE. JO C 473, 13.12.2022. Textul supus adoptării (doc. 14770/22): https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14770-2022-INIT/en/pdf ; EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2022.473.01.0001.01.ENG
  10. European Association of Urology (2026). EAU-EANM-ESTRO-ESUR-ISUP-SIOG Guidelines on Prostate Cancer (pocket guidelines, actualizare martie 2026). https://d56bochluxqnz.cloudfront.net/documents/pocket-guidelines/EAU-EANM-ESTRO-ESUR-ISUP-SIOG-Pocket-on-Prostate-Cancer-2026_2026-03-14-103741_ikpf.pdf
  11. Pop C, Gheorghe Fronea OF, Branea IA și colab. (2022). Prevalence and predictors of renal disease in a national representative sample of the Romanian adult population: data from the SEPHAR IV survey. Diagnostics 12(12):3199. https://www2.mdpi.com/2075-4418/12/12/3199
  12. Vîjîiac A, Cojocaru C, Gheorghe-Fronea O și colab. (2023). Hypertension-mediated cardiac damage among Romanian adult hypertensive patients: a post-hoc echocardiographic analysis of the SEPHAR IV epidemiological survey. Romanian Journal of Cardiology 33(1):6–13. https://reference-global.com/article/10.2478/rjc-2023-0001
  13. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (2022). Proiect de hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea HG nr. 696/2021 (contractul-cadru), cu prevederi privind consultațiile preventive. https://cnas.ro/wp-content/uploads/2022/11/22.11.2022-Proiect-HG-PRELUNGIRE-HG-COCA-1aprilie-2023-pt-site-00000002.pdf

Disclaimer: Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc sfatul medicului sau al unui specialist. Consultă un medic înainte de a începe un supliment, o dietă sau un program de antrenament, mai ales dacă ai o afecțiune sau iei tratament.

Santino

Urmărește Santino pe Facebook

Sfaturi de stil, ghiduri și cele mai bune oferte pentru bărbați, direct în feed-ul tău.

Urmărește pagina
Ți-a fost util acest articol?5,0 din 5 · 1 vot

Primește articolele noi pe e-mail

Ghiduri despre stil, sport, sănătate și dezvoltare personală, verificate din surse sigure. Îți scriem doar când apare un articol nou. Te poți dezabona oricând, cu un clic.

Citește și

Vezi toate articolele de pe blog →

Similar Posts